BISERICA VOLOVĂŢ

La 5 km de Rădăuţi se află una dintre cele mai vechi localităţi ale Moldovei. Dragoş, venit din Maramureş, a stabilit aici centrul unui ocol domnesc şi în 1346 a construit o biserică de lemn, pe care, în 1468, Ştefan cel Mare a mutat-o alături de ctitoria sa de la Putna.

În apropierea fostei bisericuţe de lemn (sau în locul acesteia), Ştefan cel Mare a construit în 1503 o impunătoare biserică de piatră. Biserica are formă de sală şi se compune din pronaos, naos şi altar. Faţadele prezintă decorul policrom specific epocii lui Ştefan cel Mare, realizat prin cărămizi şi discuri smălţuite. Cronicarul Nicolae Costin consemnează că din tradiţie se spune că Dragoş să fi fost înmormântat în biserica sa de lemn de la Volovăţ. În locul acesteia Ştefan cel Mare zideşte biserica de piatră.

Tot în comuna Volovăţ se găsesc vestigii de la începuturile culturii geto-dacice, sub forma unei cetăţi de pământ şi a unui grup de movile funerare.