Marcat de o scădere treptată a altitudinii de la vest către est, relieful judeţului Suceava este compus din două mari unităţi de relief. Partea vestică este muntoasă, alcătuită din masive, grupe de masive şi complexe de culmi, separate între ele prin culoare adânci şi arii depresionare: masivele Suhard şi Călimani, munţii Pietrosu Bistriţei – Grinţieşu Broştenilor, Obcina Mestecăniş, masivele Giumalău – Rarău, Obcina Feredeului, Obcina Mare, Munţii Stânişoarei, Depresiunea Dornelor, culoarul depresionar Vatra-Dornei – Câmpulung Moldovenesc – Gura Humorului.
Partea estică a judeţului este mai coborâtă, în medie cu 200 de metri faţă de cele mai estice şi mai joase culmi muntoase. Cele mai importante subunităţi de relief din această regiune sunt: Dealurile Piemontane Marginea – Ciungi (cea mai înaltă şi mai fragmentată subunitate), Depresiunea Rădăuţi (cu altitudinile cele mai coborâte), Podişul Suceava – Fălticeni, Podişul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Câmpia Piemontană Baia, culoarul Văii Siretului.
Reţeaua hidrografică
Râurile şi pâraiele reprezintă principalele unităţi hidrografice, la care se adaugă lacuri, iazuri, mlaştini şi importante rezerve de ape subterane.
Dispunerea formelor de relief în scară, de la vest spre est, face ca aproape toate râurile care drenează teritoriul să fie tributare Siretului, râu ce curge pe limita estică a judeţului. Izvorâţi din munţii din partea de vest, principalii săi afluenţi au bazine hidrografice impresionante. Astfel, râul Moldova şi afluenţii săi acoperă peste 35% din suprafaţa judeţului, Bistriţa – circa 30% şi Suceava peste 25%.
În ceea ce priveşte debitele, acestea înregistrează maxime primăvara şi la începutul verii odată cu topirea zăpezilor. Apele râurilor montane sunt alimentate din zăpezi în proporţie de până la 40% în timp ce la râurile extramontane predomină alimentarea din ploi şi din apele subterane.
Apele stătătoare constau în lacuri naturale de dimensiuni mici, lacuri antropice amenajate în special pentru piscicultură, iazuri şi mlaştini.
Rezerve mari de ape minerale şi mineralizate, renumite pentru efectele lor terapeutice asupra unor afecţiuni, se regăsesc în special în Bazinul Dornelor. Apelor minerale carbogazoase (predominante) li se adaugă izvoare sulfatate, sulfuroase şi clorurate, toate acestea făcând din Vatra Dornei o zonă cu bogate resurse balneare.
